Numitorul comun în toate trădările mici sau mari este convingerea că cel trădat chiar merita să fie trădat. Când se ajunge la această concluzie, trădarea seamănă cu o eliberare. Eliberarea de povara de a fi responsabil față de aproapele tău. Pentru că acum celălalt nu se mai califică pentru regula de aur, atunci conștiința îți dă undă verde întru trădare. Doar că pe baza aceluaiași principiu al reciprocității, odată ce-l percepi pe aproapele necalificat pentru regula de aur, automat te declari descalificat de la aceeași regulă. Și e foarte posibil că trădătorul să devină la rându-i trădat.
Негізгі бет 16: TRĂDĂTORII DE TĂTUȚ
Пікірлер: 3