Alergiile alimentare sunt patologii din ce în ce mai frecvente, iar conform studiilor de specialitate reiese că 50% din populația lumii se confruntă cu acestea. În ceea ce privește copiii, procentul ajunge la 30%.
Alergiile sunt reacții exagerate ale organismului la contactul cu o substanță inofensivă, denumită alergen. Reacțiile alergice pot fi însoțite de simptome respiratorii, în cazul în care alergenul pătrunde în organism pe cale respiratorie și se manifestă prin strănut, nas care curge. Dacă alergenul pătrunde pe cale cutanată, alergia se manifestă prin erupțiile urticariene în cazul contactului cu anumite cosmetice, înțepături de insecte.
Cele mai frecvente alergii sunt cele care pătrund pe cale digestivă și pot fi cauzate de medicamente sau de alimente. O reacție alergică presupune erupții cutanate, simptome mai grave precum tusea, respirația dificilă, șuierătoare și poate degenera până la asfixierea la nivelul căilor respiratorii superioare, la scăderea tensiunii, alterarea stării de conștiență sau leșin.
Dr. Alina Popa, medic specialist pediatru în cadrul Clinicii de Pediatrie MedLife București și Spitalului de Pediatrie MedLife București, spune că intoleranțele sunt reacții mai discrete ale organismului la întâlnirea cu respectivul alergen, care se manifestă prin senzații de disconfort, scăderea apetitului, simptome digestive, constipație, scaune diareice. Spune că terenul alergic se moștenește genetic, iar predispoziția alergică a adulților se transmite și la copii.
Alergiile sunt frecvente și pot apărea de la cele mai mici vârste, iar cea mai frecventă alergie este cea la laptele de vacă, ce apare și la copiii alimentați artificial, cu formulă de lapte, dar și la copiii alăptați, la care mama consumă lactate. Fracțiunile proteice trec în laptele matern, ajung la copil și produc simptomele alergiei, care sunt greu de recunoscut în cazul unui copil foarte mic.
Dacă se trece de vârsta la care copiii sunt hrăniți exclusiv cu lapte, pot apărea simptomele alergice în momentul diversificării alimentației, când se introduc diverse alimente noi. Din acest moment există câteva reguli ale diversificării, în care alimentul nou este introdus progresiv, pe parcursul a 4 zile, pentru a putea observa reacția care apare la alimentul respectiv, singurul nou în alimentația copilului. După cele 4 zile în care nu au apărut semne de alergie se poate trece la introducerea unui nou aliment, în cantități progresive, păstrându-se aceeași regulă, cu administrarea alimentului în prima parte a zilei, pentru a putea urmări reacțiile cutanate și digestive până la finalul zilei.
Dr. Alina Popa spune că alimentele introduse la vârsta diversificării au un potențial alergen scăzut, dar în cazuri rare se pot manifesta alergii la morcovi, țelină, carnea de vită și recomandă introducerea după vârsta de un an a alimentelor recunoscute ca alergene, precum căpșunele, nucile, ouăle sau fructele de pădure. Le recomandă părinților să administreze cu prudență mierea, de la vârsta de peste un an.
Popa Alina, medic specialist pediatru - www.medlife.ro/medic-popa-ali...
Specialitate - www.medlife.ro/pediatrie
Негізгі бет Ғылым және технология Când apar alergiile alimentare la copii și cum se pot manifesta în funcție de vârstă
Пікірлер