Și visele tale se pot îndeplini dacă faci această faptă
#ortodox #credinta #dumnezeu #religie #ortodoxia #iisus #bisericaortodoxa #romania
Prinzând curaj, cerbul îşi deschise ochii mari şi înlăcrimaţi parcă, în care se oglindea chipul salvatorului său, care îi zâmbea larg şi îl privea cu nesfârşită dragoste şi admiraţie. Teama îi dispăru cerbului ca prin farmec şi începu să alerge în jurul omului, cu nesfârşită bucurie şi recunoştinţă. Apoi se opri, îşi mai privi odată binefăcătorul şi, nu înainte de a face o plecăciune cu capul, în semn de mulţumire, dispăru în desişul pădurii.
Omul nostru era şi el tot zgâriat şi cu hainele rupte pe alocuri, dar inima îi exploda de bucurie, că a putut să aducă ajutor şi alinare unui suflet aflat în suferinţă.
Îşi umplu coşuleţul cu mure, apoi se porni, simţindu-şi sufletul uşor ca o pană şi împăcat, înspre târgul din sat. Ajuns acolo, dădu bineţe tuturor celor cunoscuţi şi toţi se minunau văzându-i zâmbetul întipărit pe faţă şi bucuria pe care o dădea parcă şi celor ce-l priveau. După ce dădu toate murele în schimbul altor alimente, omul nostru se porni spre casă, dar nu înainte de a trece şi pe la bisericuţa din sat. Vroia să-i dea bineţe preotului pentru care avea un nesfârşit respect şi pentru a-I da slavă lui Dumnezeu pentru grija pe care o are faţă de el, dăruindu-i hrană în toate zilele, precum şi pentru grija arătată tuturor fiinţelor create de El, trimiţându-le ajutor în neputinţe. Se gândea desigur cu bucurie la întâmplarea cu cerbul, petrecută în dimineaţa acelei zile, când Dumnezeu a scos prin mâna sa, un biet animal din ananghie. Şi asta nu pentru că nu ar fi putut Dumnezeu singur să-l scape pe animal, ci pentru că vrea ca noi, ajutându-ne unii pe alţii, trăind în armonie şi dragoste alături de ceilalţi oameni şi de toate făpturile Sale, să ajungem cu adevărat la asemănarea cu El. Gândind astfel, personajul nostru nici nu observă paşii preotului, care se apropiau sfios de el, pentru a nu-i deranja rugăciunea. Abia când acesta se afla suficient de aproape de el, tresări:
- Sărut dreapta, părinte!
- Dumnezeu să te binecuvinteze, fiule! Mare îmi este bucuria să te văd azi în casa Domnului, aşa cum nădăjduiam că va fi. Căci mi-a dat Dumnezeu înştiinţare că tu eşti omul pe care îl caut. Ia, hai să ne aşezăm niţel, să-ţi spun despre ce vorbesc.
Pe măsură ce vorbeau, chipul tăietorului de lemne se lumina tot mai tare. Inima începu să-i bată şi fericirea lui era atât de mare, încât nu ştia cum să le mulţumească părintelui şi lui Dumnezeu deopotrivă. Ieşi din biserică aproape zburând. În mâna stângă ţinea coşuleţul în care fuseseră până dăunăzi mure, iar acum erau o pâine mare, ouă proaspete şi caş, iar în mâna dreaptă ţinea ceva nepreţuit: mânuţa unui băieţel de cinci anişori, ai căror părinţi muriseră de puţină vreme. Rămânând singur pe lume, preotul satului l-a rânduit în grija tăietorului de lemne, pe care îl ştia om bun, cu frică de Dumnezeu şi cu mare nevoie de a avea lângă el mângâierea unui suflet omenesc.
Îndreptându-se spre noua lui casă, copilaşul zări câteva mure pe marginea drumului. Privi atunci cu ochi mari şi umezi către binefăcătorul său şi-i spuse entuziasmat: „am avut un vis în care se făcea că eram un cerb tânăr, cu coarnele prinse într-un rug de mure, iar un om bun, ca tine, m-a eliberat.”
Tăietorul de lemne, impresionat, zâmbi fericit. Şi inima îi zâmbea. Ştia că niciun bine făcut cu inimă deschisă nu rămâne nerăsplătit. Dumnezeu nu rămâne niciodată dator.
Danina
sursa: ortodoxiatiner...
Негізгі бет Și visele tale se pot îndeplini dacă faci această faptă
Пікірлер