În zori de zi, când mă trezesc,
Lumina Ta, eu o zăresc.
Te simt în jur, Tată ceresc,
Și vreau să-ți spun, că Te iubesc!
E-un har să pot gândi din nou,
Și să aud un blând ecou,
De păsărele ciripind,
De dragul Tău, mărturisind.
E-o zi în care pot să fiu
Un câmp cu flori, sau un pustiu.
Un curs de ape unduind
Sau stâncă sub poveri, trosnind.
Pot să arăt eu bunătate,
Sau să vorbesc cu răutate.
Pot să zâmbesc frumos, duios,
Sau pot să fiu morocănos.
Pot îndruma un suflet viu
Ce-i apăsat și gol, pustiu...
Și pot să-mpart din pâinea mea
Cu-acel ce n-are ce mânca.
Pot ridica de jos, duios,
O floare ruptă nemilos.
Și pot să radiez frumos
Lumina dulce-a Lui Hristos!
O, Doamne, Tu ești Dumnezeu!
Dar m-ai lăsat s-aleg mereu,
Și mă înveți că ce sunt eu,
Aceea dau în jurul meu!
Text poezie: Lucian Ardelean
Înregistrare studio: Iosif Onofrei
Mixaj&Instrumental: Ludovic Arman
Interpretare: Anamaria-Ioana Vesa
Негізгі бет În zori de zi - Poezie de Lucian Ardelean
Пікірлер: 3